dactiloscopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DACTILOSCOPÍE s. f. Procedeu de identificare a persoanelor pe baza amprentelor digitale, folosit în antropologie și în medicina judiciară. – Din
fr. dactiloscopie.dactiloscopie (Dicționar de neologisme, 1986)DACTILOSCOPÍE s.f. Metodă de identificare a persoanelor prin examinarea amprentelor digitale. [Gen.
-iei. / < fr.
dactyloscopie, cf. gr.
daktylos – deget,
skopein – a examina].
dactiloscopie (Marele dicționar de neologisme, 2000)DACTILOSCOPÍE s. f. procedeu de identificare cu ajutorul amprentelor digitale. (< fr.
dactyloscopie)
dactiloscopie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)DACTILOSCOPÍE (<
fr. {i}; {s}
dactilo- +
gr. skopeo „a examina“)
s. f. Procedeu de identificare a unei persoane cu ajutorul amprentelor digitale, folosit în antropometrie, în criminalistică și în medicina judiciară.
dactiloscopie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dactiloscopíe (-los-co-/-lo-sco-) s. f.,
art. dactiloscopía, g.-d. dactiloscopíi, art. dactiloscopíeidactiloscopie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DACTILOSCOPÍE s. f. Procedeu de identificare a persoanelor pe baza amprentelor digitale, folosit în antropologie și în medicina judiciară. — Din
fr. dactiloscopie.