cuarțos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUARȚÓS, -OÁSĂ, cuarțoși, -oase, adj. Care conține cuarț. – Din
fr. quartzeux.cuarțos (Dicționar de neologisme, 1986)CUARȚÓS, -OÁSĂ adj. Care conține cuarț. [< fr.
quartzeux].
cuarțos (Marele dicționar de neologisme, 2000)CUARȚÓS, -OÁSĂ adj. de natura cuarțului. (< fr.
quartzeux)
cuarțos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cuarțós (cuar-) adj. m.,
pl. cuarțóși; f. cuarțoásă, pl. cuarțoásecuarțos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUARȚÓS, -OÁSĂ, cuarțoși, -oase, adj. Care conține cuarț. — Din
fr. quartzeux.cŭarțos (Dicționaru limbii românești, 1939)*cŭarțós, -oásă adj. (d.
cŭarț; fr.
quartzeux).
Chim. De natura cuarțuluĭ:
nisip cŭarțos. – Și
cvarțos (după pron. germ.).