cătănie - explicat in DEX

cătănie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂTĂNÍE s. f. (Reg.) Stagiu, serviciu militar; militărie. – Cătană + suf. -ie.

cătănie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂTĂNÍE s. f. (Reg.) Serviciu militar; militărie. – Din cătană + suf. -ie.

cătănie (Dicționaru limbii românești, 1939)
cătăníe f. Fam. Soldăție.

cătănie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cătăníe (pop.) s. f., art. cătănía, g.-d. cătăníi, art. cătăníei

cătănie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cătănie f. miliție, serviciu militar (în armata austro-ungară): cântec de cătănie.

cătănie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂTĂNÍE s. f. (Reg.) Stagiu, serviciu militar; militărie. — Cătană + suf. -ie.