cărămidărie - explicat in DEX

cărămidărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂRĂMIDĂRÍE¹ s. f. Meșteșugul fabricării cărămizilor. – Cărămidar + suf. -ie.

cărămidărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂRĂMIDĂRÍE², cărămidării, s. f. Loc special amenajat (împreună cu instalațiile) pentru fabricarea cărămizilor; fabrică de cărămidă. – Cărămidă + suf. -ărie.

cărămidărie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂRĂMIDĂRÍE, (1) cărămidării, s. f. 1. Instalație pentru fabricarea cărămizilor; fabrică de cărămidă. 2. Meșteșugul fabricării cărămizilor. – Din cărămidă + suf. -ărie.

cărămidărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
cărămidăríe f. Locu unde se fabrică saŭ se vinde cărămida.

cărămidărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cărămidăríe s. f., art. cărămidăría, g.-d. art. cărămidăríei; (locuri, ateliere) pl. cărămidăríi, art. cărămidăríile

cărămidărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂRĂMIDĂRÍE¹ s. f. Meșteșugul fabricării cărămizilor. — Cărămidar + suf. -ie.

cărămidărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂRĂMIDĂRÍE², cărămidării, s. f. Loc special amenajat (împreună cu instalațiile) pentru fabricarea cărămizilor; fabrică de cărămidă. — Cărămidă + suf. -ărie.