căptușeală - explicat in DEX

căptușeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂPTUȘEÁLĂ, căptușeli, s. f. 1. Pânză sau stofă cu care se dublează, în interior, un obiect de îmbrăcăminte, pentru a-i da un aspect mai îngrijit și pentru a-l face mai călduros. ♦ Material aplicat în interiorul încălțămintei pentru ca aceasta să-și mențină forma. 2. Pânză sau stofă cu care se învelesc unele obiecte pentru a le feri de deteriorare. 3. Strat rezistent de lemn, de metal sau de cărămidă, cu care se acoperă un obiect pe dinăuntru sau pe dinafară (pentru a-l feri de degradare, pentru consolidare, izolare termică, acustică etc.). 4. Ramă de lemn care acoperă fețele interioare ale golului unei uși și de care sunt fixate canaturile ușii. – Căptuși + suf. -eală.

căptușeală (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂPTUȘEÁLĂ, căptușeli, s. f. 1. Pânză sau stofă cu care se dublează, în interior, un obiect de îmbrăcăminte. 2. Pânză sau stofă cu care se învelesc unele obiecte pentru a le feri de deteriorare. ♦ Strat rezistent de lemn, de metal sau de cărămidă, cu care se acoperă un obiect pe dinăuntru sau pe din afară (pentru a-l feri de degradare, spre a-l face mai apt pentru o anumită întrebuințare etc.). – Din căptuși + suf. -eală.

căptușeală (Dicționaru limbii românești, 1939)
căptușeálă f., pl. elĭ. Stofă, materie care formează partea din ăuntru [!] a uneĭ haĭne saŭ a altuĭ lucru (doseală): manușĭ [!] căptușite cu blană, corabie căptușită cu fer. Fig. Rar. Înșelăciune: ĭa sama [!] să nu-țĭ tragă o căptușeală! V. astar.

căptușeală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
căptușeálă s. f., g.-d. art. căptușélii; pl. căptușéli

căptușeală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
căptușeală f. 1. materie de căptușit; 2. fig. și fam. înșelăciune ușoară.

căptușeală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂPTUȘEÁLĂ, căptușeli, s. f. 1. Pânză sau stofă cu care se dublează, în interior, un obiect de îmbrăcăminte, pentm a-i da un aspect mai îngrijit și pentru a-l face mai călduros. ♦ Material aplicat în interiorul încălțămintei pentm ca aceasta să-și mențină forma. 2. Pânză sau stofă cu care se învelesc unele obiecte pentru a le feri de deteriorare. 3. Strat rezistent de lemn, de metal sau de cărămidă, cu care se acoperă un obiect pe dinăuntru sau pe dinafară (pentru a-l feri de degradare, pentru consolidare, izolare termică, acustică etc.). 4. Ramă de lemn care acoperă fețele interioare ale golului unei uși și de care sunt fixate canaturile ușii. — Căptuși + suf. -eală.