căprișoară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CĂPRIȘOÁRĂ,căprișoare, s. f. Căpriță. – Capră + suf. -ișoară.
căprișoară(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) CĂPRIȘOÁRĂ,căprișoare, s. f. Căpriță. – Din capră + suf. -iș-oară.
căprișoară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) căprișoáră (rar) (că-pri-) s. f., g.-d. art. căprișoárei; pl. căprișoáre
căprișoară(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CĂPRIȘOÁRĂ,căprișoare, s. f. (Rar) Căpriță. — Capră + suf. -ișoară.