cămătărie - explicat in DEX

cămătărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂMĂTĂRÍE, cămătării, s. f. Faptul de a da bani cu camătă; ocupația cămătarului. – Cămătar + suf. -ie.

cămătărie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂMĂTĂRÍE, cămătării, s. f. Faptul de a da bani cu camătă; ocupația cămătarului. – Din cămătar + suf. -ie.

cămătărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cămătăríe s. f., art. cămătăría, g.-d. art. cămătăríei; pl. cămătăríi, art. cămătăríile

cămătărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂMĂTĂRÍE, cămătării, s. f. Faptul de a da bani cu camătă; ocupația cămătarului. — Cămătar + suf. -ie.