cămătăresc - explicat in DEX

cămătăresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂMĂTĂRÉSC, -EÁSCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. ◊ Capital cămătăresc = capital bănesc folosit pentru a obține camătă. – Cămătar + suf. -esc.

cămătăresc (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CĂMĂTĂRÉSC, -EÁSCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. – Din cămătar + suf. -esc.

cămătăresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cămătărésc adj. m., f. cămătăreáscă; pl. m. și f. cămătăréști

cămătăresc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CĂMĂTĂRÉSC, -EÁSCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. ◊ Capital cămătărese = capital bănesc folosit pentru a obține camătă. — Cămătar + suf. -esc.