călțunaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂLȚUNÁȘ1, călțunași, s. m. 1. Ciorap de lână albă în portul popular.
2. (Mai ales la
pl.) Numele a două plante:
a) plantă decorativă cățărătoare, cu flori portocalii, având un fel de pinten; condurul-doamnei (
Tropaeolum majus);
b) toporași. –
Călțun +
suf. -aș.călțunaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂLȚUNÁȘ2 s. m. v. colțunaș.călțunaș (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CĂLȚUNÁȘ, călțunași, s. m. Numele a două plante:
a) condurul-doamnei;
b) toporaș. – Din
călțun +
suf. -aș.călțunaș (Dicționaru limbii românești, 1939)călțunáș m. Călțun mic. Conduru doamneĭ (V.
condur).
Mold. (
colțunașĭ). Un fel de piroște micĭ triangulare [!] opărite cu unt. (Cînd îs prăjite, se numesc
ghĭoziomele)
călțunaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)călțunáș (ciorap, plantă)
s. m.,
pl. călțunáșicălțunaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)călțunaș m.
1. călțun mic de copil;
2. plăcintă de carne tocată sau de brânză în formă de triunghiu.
călțunaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CĂLȚUNÁȘ1, călțunași, s. m. 1. Ciorap de lână albă în portul popular.
2. (Mai ales la
pl.) Numele a două plante:
a) plantă decorativă cățărătoare, cu flori portocalii, având un fel de pinten; condurul-doamnei
(Tropaeolum majus); b) toporaș. –
Călțun +
suf. -aș.călțunaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CĂLȚUNÁȘ2 s. m. v. colțunaș.