călinescian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂLINESCIÁN, -Ă, călinescieni, -e, adj. De Călinescu, al lui Călinescu; în maniera lui Călinescu. [
Pr.:
-ci-an] –
Călinescu (
n. pr.) +
suf. -ian.călinescian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CĂLINESCIÁN, -Ă, călinescieni, -e, adj. De Călinescu, al lui Călinescu; în maniera lui Călinescu. [
Pr.: -
ci-an] —
Călinescu (
n. pr.) +
suf. -ian.