cădință - explicat in DEX



cădință (Dicționaru limbii românești, 1939)
cădínță f., pl. e (d. a se cădea, a se cuveni. V. cadență). Rar. Decență, cuviință. Competență, drept, cădere.

Alte cuvinte din DEX

C BYTE BYRONIZA « »CA CAB CABALA