câștigător - explicat in DEX

câștigător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÂȘTIGĂTÓR, -OÁRE, câștigători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a obținut un câștig material, o superioritate asupra alteia într-o întrecere (în muncă, în sport etc.). ♦ (Animal, îndeosebi cal) victorios într-o întrecere sportivă. 2. Adj. Care asigură câștigul, care dă dreptul la câștig sau dovedește acest drept. – Câștiga + suf. -ător.

câștigător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
câștigătór adj. m., s. m., pl. câștigătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. câștigătoáre

câștigător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÂȘTIGĂTÓR, -OÁRE, câștigători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a obținut un câștig material, o superioritate asupra alteia într-o întrecere (în muncă, în sport etc.). ♦ (Animal, îndeosebi cal) victorios într-o întrecere sportivă. 2. Adj. Care asigură câștigul, care dă dreptul la câștig sau dovedește acest drept. — Câștiga + suf. -ător.