câșlegi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÂȘLÉGI s. f. pl. Interval de timp între două posturi ortodoxe, în care creștinii pot mânca de dulce. –
Lat. caseum ligat.câșlegi (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)câșlégi, s.f., pl. – Timpul ce urmează după posturi, dar mai ales de la Crăciun până la postul mare al Paștilor (Bârlea 1924). Intervalul de timp între două posturi, în care creștinii pot mânca de dulce; în acest interval au loc căsătorii: „Câșlegile-s mărturie, / Ce-ai făcut îi pă vecie; / Câșlegile-s târg de țară, / Ce cumperi nu poți da iară” (Antologie 1980: 212). – Lat. caseum ligat (referitor la dezlegarea la dulce).
câșlegi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)câșlégi s. f. pl.câșlegi (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)câșlegi f. pl.
1. (de iarnă) dulcele Crăciunului, timpul dela nașterea Mântuitorului până la postul mare:
prin câșlegile Crăciunului aproape de cârneleagă CR.;
2. (
de Paști), dela dumineca Pastelor pănă la Moși;
3. (
de toamnă) dela 15 August până la 15 Noembrie. [Lat. CASEUM LIGA, lit. leagă cașul, adică lasă cașul (cf.
lăsatul de brânză), fiindcă pe atunci Biserica interzice (= leagă) chiar și mâncarea de lăpturi].
câșlegi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÂȘLÉGI s. f. pl. Interval de timp între două posturi ortodoxe, în care creștinii pot mânca de dulce. —
Lat. caseum ligat.