cârpitură - explicat in DEX

cârpitură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÂRPITÚRĂ, cârpituri, s. f. Reparație sumară sau prost executată; (concr.) petic. ♦ (Concr.) Obiect de îmbrăcăminte vechi, rupt (și peticit). – Cârpi + suf. -tură.

cârpitură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cârpitúră s. f., g.-d. art. cârpitúrii; pl. cârpitúri

cârpitură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cârpitură f. lucrarea de a cârpi și rezultatul ei.

cârpitură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÂRPITÚRĂ, cărpituri, s. f. Reparație sumară sau prost executată; p. restr. petic. ♦ (Concr.) Obiect de îmbrăcăminte vechi, rupt (și peticit). — Cârpi + suf. -tură.