cârmi - explicat in DEX

cârmi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÂRMÍ, cârmesc, vb. IV. Intranz. 1. A manevra cârma unei ambarcații, a unei nave, schimbând direcția de mers; p. gener. a o coti, a o lua în altă parte. 2. Fig. (Rar) A se abate de la cele spuse, de la cele hotărâte. – Din sl. krŭmiti.

cârmi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cârmí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârmésc; imperf. 3 sg. cârmeá; conj. prez. 3 să cârmeáscă

cârmi (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cârmi v. 1. a se abate din cale, a apuca alt drum; 2. fig. a ocoli, a șovăi, a’și schimba gândul: ar fi voit s’o cârmească împăratul ISP. [Cf. cârni, influențat de cârmă].

cârmi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÂRMÍ, cârmesc, vb. IV. Intranz. 1. A manevra cârma unei ambarcațiuni, a unei nave, schimbând direcția de mers; p. gener.: a o coti, a o lua în altă parte. 2. Fig. (Rar) A se abate de la cele spuse, de la cele hotărâte. — Din sl. krŭmiti.