cârcăli - explicat in DEX

cârcăli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÂRCĂLÍ, cârcălesc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. și tranz. A (se) frige numai pe deasupra (un aliment); a (se) perpeli. 2. Tranz. A murdări. – Cf. scr. krkaljiti.

cârcăli (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cârcălí (-lésc, -ít), vb. – A strica, a face ceva de mîntuială. Creație expresivă (cf. Graur, BL, 91). După Pușcariu, Dacor., I, 595 și DAR, din sb. krkliti „a murdări”; acest ultim sens, care acolo este atribuit cuvîntului rom., nu este sigur. – Der. cîrcală (var. cricală), s. f. (lucru prost).

cârcăli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cârcălí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârcălésc, imperf. 3 sg. cârcăleá; conj. prez. 3 să cârcăleáscă

cârcăli (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÂRCĂLÍ, cârcălesc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. și tranz. A (se) frige numai pe deasupra (un aliment); a (se) perpeli. 2. Tranz. A murdări. — Cf. sb. krkaljiti.