cânt - explicat in DEX

cânt (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÂNT, cânturi, s. n. 1. Cântare, cântec; ciripit de păsări. 2. Poezie (însoțită uneori de melodie). 3. Parte, diviziune a unui poem epic. – Din cânta (derivat regresiv).

cânt (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cânt s. n., pl. cấnturi

cânt (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cânt n. cântec (poetic): un cânt frumos și dulce adormitor sunând EM. [Lat. CANTUS].

cânt (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÂNT, cânturi, s. n. 1. Cântare, cântec; ciripit de păsări. 2. Poezie (însoțită uneori de melodie). 3. Parte, diviziune a unei epopei sau a unui poem epic. — Din cânta (derivat regresiv).