câmpenesc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÂMPENÉSC, -EÁSCĂ, câmpenești, adj. De (la) câmp (
1) sau de (la) țară, specific câmpului sau vieții de la țară; câmpean, câmpesc. –
Câmpean +
suf. -esc.câmpenesc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)câmpenésc adj. m.,
f. câmpeneáscă; pl. m. și
f. câmpenéșticâmpenesc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)câmpenesc a.
1. ce ține de câmp;
2. se zice de boul mijlociu la înălțime și voinic.
câmpenesc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÂMPENÉSC, -EÁSCĂ, câmpenești, adj. De (la) câmp (
1) sau de (la) țară, specific câmpului sau vieții de la țară; câmpean, câmpesc. —
Câmpean +
suf. -esc.