cuvetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUVÉTĂ, cuvete, s. f. Sinclinal în formă de căldare, cu lungimea și lățimea aproape egale și cu secțiunea orizontală aproximativ rotundă. ◊
Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului. – Din
fr. cuvette.cuvetă (Dicționar de neologisme, 1986)CUVÉTĂ s.f. (
Geol.) Sinclinal scurt, având lățimea bazei aproape egală cu lungimea, cu un contur aproape circular. ◊
Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului; chiuvetă (
2). [< fr.
cuvette].
cuvetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CUVÉTĂ s. f. (geol.) depresiune naturală sau artificială cu un contur circular. Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului. (< fr.
cuvette)
cuvetă (Dicționaru limbii românești, 1939)cuvétă f., pl.
e (fr.
cuvette, dim. d.
cuve, bute. V.
cupă).
Fiz. Strachină, lighean. Rezervoriŭ (la termometru).
cuvetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!cuvétă (depresiune, sinclinal)
s. f.,
g.-d. art. cuvétei; pl. cuvétecuvetă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cuvetă f. vas mic la partea inferioară a tubului unui barometru.
cuvetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUVÉTĂ, cuvete, s. f. Sinclinal în formă de căldare, cu lungimea și lățimea aproape egale și cu secțiunea orizontală aproximativ rotundă. ♦ Depresiune închisă, ca un bazin, acoperită permanent sau temporar de apă. — Din
fr. cuvette.