cuvertă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUVÉRTĂ, cuverte, s. f. Email transparent cu care se acoperă obiectele de faianță și de ceramică; glazură. – Din
fr. couverte.cuvertă (Dicționar de neologisme, 1986)CUVÉRTĂ s.f. Email transparent cu care se acoperă obiecte de faianță, de ceramică. [< fr.
couverte].
cuvertă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CUVÉRTĂ s. f. email transparent cu care se acoperă obiecte de faianță, de ceramică. (< fr.
couverte)
cuvertă (Dicționaru limbii românești, 1939)cuvértă, V.
copertă.cuvertă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cuvértă (email)
s. f.,
g.-d. art. cuvértei; pl. cuvértecuvertă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUVÉRTĂ, cuverte, s. f. Email transparent cu care se acoperă obiectele de faianță și de ceramică; glazură. — Din
fr. couverte.