cutezător - explicat in DEX

cutezător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUTEZĂTÓR, -OÁRE, cutezători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care cutează; (om) îndrăzneț, curajos, temerar. – Cuteza + suf. -ător.

cutezător (Dicționaru limbii românești, 1939)
cutezătór, -oáre adj. Îndrăzneț.

cutezător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cutezătór adj. m., s. m., pl. cutezătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. cutezătoáre

cutezător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cutezător a. care are cutezanță.

cutezător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUTEZĂTÓR, -OÁRE, cutezători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care cutează; (om) îndrăzneț, curajos, temerar. — Cuteza + suf. -ător.