cusătoreasă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUSĂTOREÁSĂ, cusătorese, s. f. (Rar) Croitoreasă; lenjereasă. –
Cusător (puțin folosit „croitor” <
coase) + suf. -easă.cusătoreasă (Dicționaru limbii românești, 1939)cusătoreásă, -íe, -úră, V.
cusutor-.cusătoreasă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cusătoreásă s. f.,
g.-d. art. cusătorései; pl. cusătorésecusătoreasă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cusătoreasă f. femeie care are meseria de a coase haine, rufe.
cusătoreasă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUSĂTOREÁSĂ, cusătorese, s. f. (Rar) Croitoreasă; lenjereasă. —
Cusător (puțin folosit „croitor” <
coase) +
suf. -easă.