curiat - explicat in DEX

curiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CURIÁT, -Ă, curiați, -te, adj. Care este compus din curii¹; format pe curii¹, pe adunări. [Pr.: -ri-at] – Din lat. curiatus.

curiat (Dicționar de neologisme, 1986)
CURIÁT, -Ă adj. Care este compus, format din curii. [< lat. curiatus].

curiat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CURIÁT, -Ă adj. format din curii¹ (1). (< lat. curiatus)

curiat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*curiát, -ă adj. (lat. curiatus). De curie, relativ la curie: comițiĭ curiate. Lictór curiat, care convoca adunarea pe curiĭ. Lege curiată, făcută de poporu adunat pe curiĭ.

curiat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
curiát (-ri-at) adj. m., pl. curiáți; f. curiátă, pl. curiáte

curiat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CURIÁT, -Ă, curiați, -te, adj. Care este compus din curii¹; format pe curii¹, pe adunări. [Pr.: -ri-at] — Din lat. curiatus.