curentometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CURENTOMÉTRU, curentometre, s. n. Aparat pentru măsurarea intensității curenților apei. [
Var.:
curentmétru s. n.] – Din
fr. courantomètre.curentometru (Dicționar de neologisme, 1986)CURENTOMÉTRU s.n. (
Hidr.) Dispozitiv pentru determinarea vitezei curentului. [Cf. fr.
courantomètre].
curentometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)CURENTOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea direcției și vitezei curenților acvatici. (< fr.
courantomètre)
curentometru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CURENTOMÉTRU, curentometre, s. n. Aparat pentru măsurarea intensității curenților apei. [
Var.:
curentmétru s. n.]
— Din
fr. courantomètre.