cuprins (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUPRÍNS1, (
I 2, II)
cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut.
Cuprinsul cărții. ♦ Sumar (
II 2).
2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (
Înv.) Loc, ținut.
II. (
Înv.)
1. Stăpânire. ♦ (
Concr.) Proprietate.
2. Curte întărită a unui castel. [
Var.:
copríns s. n.] –
V. cuprinde.cuprins (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul).
2. (
Pop.) Înstărit, bogat. –
V. cuprinde.cuprins (Dicționaru limbii românești, 1939)cupríns, -ă adj. Prins:
cuprins de frică. Cucerit:
cetate cuprinsă. Bogat:
țăran cuprins. S. n., pl.
urĭ. Întindere, suprafață:
în tot cuprinsu țăriĭ. Conținut:
cuprinsu uneĭ oale, uneĭ cărțĭ.cuprins (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cupríns (cu-prins) s. n.,
pl. cuprínsuricuprins (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUPRÍNS1, cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut.
Cuprinsul cărții. ♦ Sumar (II 2).
2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (
Înv.) Loc, ținut.
II. (
Înv.)
1. Stăpânire. ♦ (
Concr.) Proprietate.
2. Curte întărită a unui castel. [
Var.:
copríns s. n.] —
V. cuprinde.cuprins (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul).
2. (
Pop.) Înstărit, bogat. —
V. cuprinde.