cupric - explicat in DEX

cupric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÚPRIC, -Ă, cuprici, -ce, adj. Care conține cupru, privitor la cupru. – Din fr. cuprique.

cupric (Dicționar de neologisme, 1986)
CÚPRIC, -Ă adj. Referitor la cupru, care conține cupru. [< fr. cuprique].

cupric (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CÚPRIC, -Ă adj. care conține o sare de cupru. (< fr. cuprique)

cupric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cúpric (cu-pric) adj. m., pl. cúprici; f. cúprică, pl. cúprice

cupric (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÚPRIC, -Ă, cuprici, -ce, adj. Care conține cupru, privitor la cupru. — Din fr. cuprique.