cuplare - explicat in DEX

cuplare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUPLÁRE, cuplări, s. f. Acțiunea de a cupla și rezultatul ei. – V. cupla.

cuplare (Dicționar de neologisme, 1986)
CUPLÁRE s.f. Acțiunea de a cupla și rezultatul ei; legare, unire. [< cupla].

cuplare (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CUPLÁRE (‹ fr.) s. f. Realizare a unei legături între două elemente ale unui sistem tehnic prin cuplaje, resorturi, legături electrice etc., pentru a face posibil un transfer de energie între acestea. ♦ (CHIM.) Reacție de c. = reacție între un diazo-derivat și o amină sau un fenol, care stă la baza preparării coloranților azoici.

cuplare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cupláre (cu-pla-) s. f., g.-d. art. cuplắrii; pl. cuplắri

cuplare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUPLÁRE, cuplări, s. f. Acțiunea de a (se) cupla și rezultatul ei. — V. cupla.