cupid - explicat in DEX

cupid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUPÍD, -Ă, cupizi, -de, adj. (Livr.) Apucător, avid de câștig; lacom, hrăpăreț. – Din fr. cupide, lat. cupidus.

cupid (Dicționar de neologisme, 1986)
CUPÍD, -Ă adj. (Rar) Lacom, hrăpăreț. [Cf. lat. cupidus, fr. cupide].

cupid (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CUPÍD, -Ă adj. lacom, hrăpăreț. (< fr. cupide, lat. cupidus)

cupid (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cúpid, -ă adj. (lat. cúpidas). Rar. Lacom, pofticĭos. Adv. Cu lăcomie.

cupid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cupíd adj. m., pl. cupízi; f. cupídă, pl. cupíde

cupid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUPÍD, -Ă, cupizi, -de, adj. Apucător, avid de câștig; lacom, hrăpăreț. — Din fr. cupide, lat. cupidus.