cupar - explicat in DEX

cupar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUPÁR, cupari, s. m. Dregător domnesc, în evul mediu, în Moldova, care avea funcția de ajutor al paharnicului; titlu purtat de acest dregător. – Cupă¹ + suf. -ar.

cupar (Dicționaru limbii românești, 1939)
cupár m. (d. cupă). Vechĭ. Paharnicu privat al domnuluĭ (pe cînd cel de la solemnitățĭ se numea „paharnic”).

cupar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cupár s. m., pl. cupári

cupar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cupar m. boierinașul Curții care continuă slujba paharnicului până la ridicarea mesei.

cupar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUPÁR, cupari, s. m. Dregător domnesc, în Evul Mediu, în Moldova, care avea funcția de ajutor al paharnicului; titlu purtat de acest dregător. — Cupă¹ + suf. -ar