culegar - explicat in DEX

culegar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CULEGÁR, culegare, s. n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac. – Culege + suf. -ar.

culegar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
culegár s. n., pl. culegáre

culegar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CULEGÁR, culegare, s. n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac. — Culege + suf. -ar.