culcat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CULCÁT1 s. n. Culcare. –
V. culca.culcat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CULCÁT2, -Ă, culcați, -te, adj. Așezat în poziție orizontală. –
V. culca.culcat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)culcát s. n.culcat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CULCÁT1 s. n. Culcare. —
V. culca.culcat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CULCÁT2, -Ă, culcați, -te, adj. Așezat în poziție orizontală. —
V. culca.