cufundar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUFUNDÁR, cufundari, s. m. Numele a două păsări palmipede, înotătoare:
a) pasăre mai mare decât rața, cu pene negre strălucitoare, cu puncte albe pe spate, cu ciocul ascuțit și cu aripile înguste; cufundac
(Gavia arctica); b) pasăre de mărimea raței, cu penele castanii închise pe spate și albe pe burtă, cu un smoc de pene în formă de guleraș; bodârlău, corcodel
(Podiceps cristatus). –
Cufunda +
suf. -ar.cufundar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cufundár s. m.,
pl. cufundáricufundar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cufundar m. Mold. bodârlău (pasărea se dă mereu afund).
cufundar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUFUNDÁR, cufundari, s. m. Numele a două păsări palmipede, înotătoare:
a) pasăre mai mare decât rața, cu pene negre strălucitoare, cu puncte albe pe spate, cu ciocul ascuțit și cu aripile înguste; cufundac
(Gavia arctica); b) pasăre de mărimea raței, cu penele castanii închise pe spate și albe pe burtă, cu un smoc de pene în formă de guleraș; bodârlău, corcodel
(Podiceps cristatus). —
Cufunda +
suf. -ar.