cucurbitacee - explicat in DEX

cucurbitacee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUCURBITACÉE, cucurbitacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, cu tulpini târâtoare sau agățătoare, cu frunze mari, cu fructul cărnos având coaja tare; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Plantă cucurbitacee. – Din fr. cucurbitacée.

cucurbitacee (Dicționar de neologisme, 1986)
CUCURBITACÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee dicotiledonate cu fructul cărnos și coaja tare, având ca tip dovleacul, pepenele etc.; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. cucurbitacées, cf. lat. cucurbita – dovleac].

cucurbitacee (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CUCURBITACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate erbacee, cu fructul cărnos și coaja tare: dovleacul, pepenele etc. (< fr. cucurbitacées)

cucurbitacee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cucurbitacée s. f., art. cucurbitacéea, g.-d. art. cucurbitacéei; pl. cucurbitacée

cucurbitacee (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUCURBITACÉE, cucurbitacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, cu tulpini târâtoare sau agățătoare, cu frunze mari, cu fructul cărnos având coaja tare; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Plantă cucurbitacee. — Din fr. cucurbitacée.