cuantifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUANTIFICÁ, cuantífic, vb. I.
Tranz. A stabili valorile discrete (discontinue) pe care le poate lua o anumită mărime fizică; a impune astfel de condiții unei mărimi fizice încât valorile sale să varieze în salturi (discontinuu). – După
fr. quantifier.cuantifica (Dicționar de neologisme, 1986)CUANTIFICÁ vb. I. tr. 1. A determina cantitatea a ceva.
2. A stabili valorile discontinue pe care le poate lua o anumită valoare fizică; a impune astfel de condiții unei mărimi fizice încât valorile acesteia să varieze discontinuu; a cuantiza. [Pron.
cuan-. / cf. fr.
quantifier].
cuantifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)CUANTIFICÁ vb. tr. 1. (log.) a atribui o cantitate unui termen. 2. a determina cantitatea a ceva. ◊ a preciza cantitatea predicatului în raport cu subiectul. 3. a stabili valorile discontinue pe care le poate lua o anumită mărime fizică; a impune unei mărimi fizice o variație discontinuă, prin cuantă. (după fr.
quantifier)
cuantifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cuantificá (a ~) (cuan-) vb.,
ind. prez. 3
cuantíficăcuantifica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUANTIFICÁ, cuantífic, vb. I.
Tranz. A stabili valorile discrete (discontinue) pe care le poate lua o anumită mărime fizică; a impune astfel de condiții unei mărimi fizice încât valorile sale să varieze în salturi (discontinuu). — După
fr. quantifier.