cronologic - explicat in DEX



cronologic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRONOLÓGIC, -Ă, cronologici, -ce, adj. Care se referă la cronologie; dispus în ordinea succesiunii în timp. – Din fr. chronologique.

cronologic (Dicționar de neologisme, 1986)
CRONOLÓGIC, -Ă adj. Dispus în ordinea succesiunii în timp. [< fr. chronologique].

cronologic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CRONOLÓGIC, -Ă adj. referitor la cronologie; dispus în ordinea succesiunii în timp. (< fr. chronologique)

cronologic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cronológic, -ă adj. (vgr. hronologikós). Relativ la cronologie: prescurtare cronologică. Adv. În mod cronologic.

cronologic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cronológic adj. m., pl. cronológici; f. cronológică, pl. cronológice

cronologic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cronologic a. privitor la cronologie.

cronologic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRONOLÓGIC, -Ă, cronologici, -ce, adj. Care se referă la cronologie; dispus în ordinea succesiunii în timp. — Din fr. chronologique.