cronaxie - explicat in DEX

cronaxie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRONAXÍE s. f. Timpul minim în care are loc o excitație; timpul în care un curent electric trebuie să parcurgă un nerv, un mușchi etc., pentru a-l excita. – Din fr. chronaxie.

cronaxie (Dicționar de neologisme, 1986)
CRONAXÍE s.f. Timpul fiziologic caracteristic de excitabilitate a fiecărui organ sau țesut; (spec.) durata minimă de acțiune a unui curent electric, necesar ca substratul excitat să atingă pragul de răspuns. [Gen. -iei. / < fr. chronaxie, cf. gr. chronos – timp, axia – evaluare].

cronaxie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CRONAXÍE s. f. timpul fiziologic caracteristic de excitabilitate a fiecărui organ sau țesut; (spec.) durata minimă de acțiune a unui curent electric, necesar pentru ca substratul excitat să atingă pragul de răspuns. (< fr. chronaxie)

cronaxie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!cronaxíe (cro-na-/cron-a-) s. f., art. cronaxía, g.-d. cronaxíi, art. cronaxíei

cronaxie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRONAXÍE s. f. Timpul fiziologic minim în care are loc o excitație; timpul în care un curent electric trebuie să parcurgă un nerv, un mușchi etc., pentru a-l excita. Din fr. chronaxie.