crochiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CROCHÍU, crochiuri, s. n. Desen rapid care indică în câteva linii trăsăturile principale ale unei figuri, ale unui obiect, ale unui peisaj etc.; schiță. – Din
fr. croquis.crochiu (Dicționar de neologisme, 1986)CROCHÍU s.n. Schiță sumară a unui plan, a unui desen etc. ♦ (
P. ext.; rar) Schițarea unei lucrări artistice sau literare. [Pron.
-chiu. / < fr.
croquis].
crochiu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)crochíu (crochíuri), s. n. – Schiță.
Fr. croquis.crochiu (Marele dicționar de neologisme, 2000)CROCHÍU s. n. desen care indică în câteva linii trăsăturile principale ale unei figuri, ale unui peisaj, plan etc. (< fr.
croquis)
crochiu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)crochíu s. n.,
art. crochíul; pl. crochíuricrochiu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)crochiu n. schiță în treacăt a unui desen (= fr.
croquis).
crochiu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CROCHÍU, crochiuri, s. n. Desen rapid care redă în câteva linii trăsăturile principale ale unei figuri, ale unui obiect, ale unui peisaj etc.; schiță. — Din
fr. croquis.crochiŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*crochíŭ n., pl.
íurĭ (fr.
croquis).
Barb. Schiță (de desemn [!]).