cristaliza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRISTALIZÁ, cristalizez, vb. I.
1. Intranz. și
refl. (Despre substanțe) A se transforma dintr-o stare gazoasă, lichidă sau solidă-amorfă în stare solidă-cristalină.
2. Refl. și
tranz. Fig. A lua sau a da o formă precisă, potrivită; a (se) închega, a (se) limpezi, a (se) clarifica. – Din
fr. cristalliser.cristaliza (Dicționar de neologisme, 1986)CRISTALIZÁ vb. I. 1. intr., refl. (
Despre substanțe, roci) A se transforma în cristale.
2. refl., tr. (
Fig.) A (se) închega, a (se) limpezi, a lua sau a da formă definitivă. [< fr.
cristalliser, cf. it.
cristallizzare].
cristaliza (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRISTALIZÁ vb. I. intr., refl. (despre substanțe) a se transforma în cristale. II. refl., tr. (fig.; despre concepții, idei) a (se) închega, a lua sau a da forma definitivă. (< fr.
cristalliser)
cristaliza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cristalizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
cristalizeázăcristaliza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRISTALIZÁ, cristalizez, vb. I.
1. Intranz. și
refl. (Despre substanțe) A se transforma dintr-o stare gazoasă, lichidă sau solidă-amorfă în stare solidă-cristalină.
2. Refl. și
tranz. Fig. A lua sau a da o formă precisă, potrivită; a (se) închega, a (se) limpezi, a (se) clarifica. — Din
fr. cristalliser.cristalizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cristalizà v.
l. a (se) solidifica în forma cristalului:
a cristaliza zahărul; 2. a trece la starea de cristal.