criptogramă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRIPTOGRÁMĂ, criptograme, s. f. 1. Document, text scris cu caractere secrete.
2. Joc distractiv constând din împărțirea cuvintelor unei fraze într-un număr exact de fragmente, care se înscriu într-o formă geometrică regulată, urmând să fie aflat modul și locul în care ele se succedă. – Din
fr. cryptogramme.criptogramă (Dicționar de neologisme, 1986)CRIPTOGRÁMĂ s.f. Document, text scris cu caractere secrete. ♦ Joc distractiv constând în a împărți cuvintele unei fraze într-un număr exact de fragmente, care se înscriu într-o formă geometrică regulată, urmând ca cel care-l dezleagă să afle locul unde începe succesiunea acestor fragmente și modul în care se succedă. [< fr.
cryptogramme, cf. gr.
kryptos – ascuns,
gramma – scriere].
criptogramă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRIPTOGRÁMĂ s. f. 1. document scris cu caractere secrete, cărora li se atribuie, după un cod, valori speciale, cunoscute numai de cei inițiați. ◊ (inform.) formă codificată a unei înregistrări. 2. problemă enigmistică constând în a împărți cuvintele unei fraze într-un număr exact de fragmente, care se înscriu într-o formă geometrică regulată, urmând a se afla locul unde începe succesiunea acestor fragmente și modul în care se succedă. (< fr.
cryptogramme)
criptogramă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)criptográmă (document codat, problemă enigmistică)
(-to-gra-) s. f.,
g.-d. art. criptográmei; pl. criptográmecriptogramă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRIPTOGRÁMĂ, criptograme, s. f. 1. Document, text scris cu caractere secrete, cărora li se atribuie, pe baza unui cod, valori speciale, cunoscute doar de cei inițiați.
2. Joc distractiv constând din împărțirea cuvintelor unei fraze într-un număr exact de fragmente, care se înscriu într-o formă geometrică regulată, urmând să fie aflat modul și locul în care ele se succed. — Din
fr. cryptogramme.