crijmă - explicat in DEX

crijmă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRÍJMĂ, crijme, s. f. (Reg.) Bucată de pânză nouă în care nașa înfășoară copilul la botez, după ce este scos din cristelniță. – Din ucr. krijmo.

crijmă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
críjmă (críjme), s. f. – Bucată de pînză în care se înfășoară copilul imediat după botez. – Var. crișmă. Sl. križma, din ngr. χρĩσμα „mir”.

crijmă (Dicționaru limbii românești, 1939)
1) críjmă f., pl. e (vsl. križma, krizma și hrizma, d. vgr. hrisma, unsoare; rut. križma, crijmă. V. cremă și hrizmă). Pînza în care se´nvălește [!] copilu după ce a fost botezat și pe care o dăruĭește nașu.

crijmă (Dicționaru limbii românești, 1939)
2) críjmă, V. cîrcĭumă.

crijmă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
críjmă (reg.) s. f., g.-d. art. críjmei; pl. críjme

crijmă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
crijmă f. Mold. pânza în care se înfășură pruncul după botez. [Rut. KRYJMA].

crijmă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRÍJMĂ, crijme, s. f. (Reg.) Bucată de pânză nouă în care nașa înfășoară copilul la botez, după ce este scos din cristelniță. — Din ucr. krijmo.