criblură - explicat in DEX

criblură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRIBLÚRĂ, cribluri, s. f. Piatră dură, spartă mărunt, folosită la lucrări de asfaltare. – Din fr. criblure.

criblură (Dicționar de neologisme, 1986)
CRIBLÚRĂ s.f. Piatră dură, sfărâmată mărunt și sortată după dimensiuni standardizate, folosită ca îmbrăcăminte rutieră. [< fr. criblure].

criblură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CRIBLÚRĂ s. f. piatră dură, sfărâmată mărunt, pentru îmbrăcăminte rutieră. (< fr. criblure)

criblură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
criblúră (cri-blu-) s. f., g.-d. art. criblúrii; pl. criblúri

criblură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRIBLÚRĂ, cribluri, s. f. Piatră dură, spartă mărunt, folosită la lucrări de asfaltare. — Din fr. criblure.