cretos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRETÓS, -OÁSĂ, cretoși, -oase, adj. (Rar) Care conține cretă (
2), care are aspect de cretă. –
Cretă +
suf. -os.cretos (Dicționar de neologisme, 1986)CRETÓS, -OÁSĂ adj. (
Rar) Care conține cretă (
1) [în DN; NODEX]; cu aspect de cretă. [Et. incertă].
cretos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cretós (rar)
adj. m.,
pl. cretóși; f. cretoásă, pl. cretoásecretos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRETÓS, -OÁSĂ, cretoși, -oase, adj. (Rar) Care conține cretă (
2), care are aspect de cretă. —
Cretă +
suf. -os.