cretiniza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRETINIZÁ, cretinizéz, vb. I.
Refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină cretin;
p. ext. a (se) prosti. – Din
fr. crétiniser.cretiniza (Dicționar de neologisme, 1986)CRETINIZÁ vb. I. tr., refl. (
Fam.) A face sau a deveni cretin, stupid. [Cf. fr.
crétiniser].
cretiniza (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRETINIZÁ vb. tr., refl. a face, a deveni cretin. (< fr.
crétiniser)
cretiniza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cretinizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
cretinizeázăcretiniza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRETINIZÁ, cretinizéz, vb. I.
Refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină cretin;
p. ext. a (se) prosti. — Din
fr. crétiniser.