creson (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRESÓN s. n. Plantă erbacee legumicolă anuală din familia cruciferelor, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei întrebuințate ca salată sau condiment; hreniță
(Lepidium sativum). – Din
fr. cresson.creson (Dicționar de neologisme, 1986)CRESÓN s.n. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori albe, mici și cu frunze comestibile; (
pop.) hreniță. [< fr.
cresson].
creson (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRESÓN s. n. plantă erbacee legumicolă din familia cruciferelor, cu flori albe, mici, și cu frunze comestibile. (< fr.
cresson)
creson (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CRESÓN (‹
fr.)
s. m. Plantă erbacee leguminoasă anuală din familia cruciferelor, înaltă de 20-40 cm, care crește în locuri umede; originară din S Europei și cultivată pentru frunzele sale bogate în vitamina C, care se consumă ca salată sau condiment (
Lepidium sativum).
creson (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cresón s. n.creson (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRESÓN s. n. Plantă erbacee legumicolă anuală din familia brasicacee, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei folosite ca salată sau condiment; hreniță
(Lepidium sativum). — Din
fr. cresson.