creodontă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CREODÓNTĂ, creodonte, s. f. (La
pl.) Subordin fosil de mamifere primitive carnivore, cu dentiția puțin specializată, cu membrele masive, prevăzute cu gheare; (și la
sg.) mamifer din acest subordin. [
Pr.:
cre-o-] – Din
fr. créodontes.