crenobiologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRENOBIOLOGÍE s. f. Ramură a limnologiei care studiază organismele vii din izvoare (minerale). [
Pr.:
-bi-o-] – Din
fr. crénobiologie.crenobiologie (Dicționar de neologisme, 1986)CRENOBIOLOGÍE s.f. (
Zool.) Ramură a limnologiei având ca obiect studiul organismelor vii care trăiesc în izvoare. [Gen.
-iei. / < fr.
crénobiologie].
crenobiologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRENOBIOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază crenobiontele. (< fr.
crénobiologie)
crenobiologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRENOBIOLOGÍE s. f. Ramură a limnologiei care studiază organismele vii din izvoare (minerale). [
Pr.: -
bi-o-] — Din
fr. crénobiologie.