crengăraie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CRENGĂRÁIE s. f. Crengărie. [Pr.: -ra-ie] – Creangă + suf. -ăraie.
crengăraie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) crengăráie s. f., art. crengăráia, g.-d. art. crengăráiei
crengăraie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CRENGĂRÁIE s. f. Crengărie. [Pr.: -ra-ie] — Creangă + suf. -ăraie.