crenela (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRENELÁ, creneléz, vb. I.
Tranz. A face, a construi creneluri într-un zid. – Din
fr. créneler.crenela (Dicționar de neologisme, 1986)CRENELÁ vb. I. tr. A face, a construi creneluri (într-un zid). [< fr.
créneler].
crenela (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRENELÁ vb. tr. a construi creneluri (într-un zid). (< fr.
créneler)
crenela (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)crenelá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
creneleázăcrenela (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRENELÁ, creneléz, vb. I.
Tranz. A face, a construi creneluri într-un zid. — Din
fr. créneler.