crenat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRENÁT, -Ă, crenați, -te, adj. (Despre frunze) Cu marginile dințate. – Din
fr. créné.crenat (Dicționar de neologisme, 1986)CRENÁT, -Ă adj. (
Despre frunze) Cu marginile dințate. [< fr.
créné, cf. lat.
crenatus – dințat].
crenat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)crenát adj. m.,
pl. crenáți; f. crenátă, pl. crenátecrenat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRENÁT, -Ă, crenați, -te, adj. (Despre frunze) Cu marginile dințate. — Din
fr. créné.