cravașa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRAVAȘÁ, cravașéz, vb. I.
Tranz. A lovi, a biciui cu cravașa. – Din
fr. cravacher.cravașa (Dicționar de neologisme, 1986)CRAVAȘÁ vb. I. tr. A lovi cu cravașa. [P.i. 3,6
-șează, ger.
-șând. / < fr.
cravacher].
cravașa (Marele dicționar de neologisme, 2000)CRAVAȘÁ vb. tr. a lovi cu cravașa. (< fr.
cravacher)
cravașa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cravașá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
cravașeáză, 1
pl. cravașắm; conj. prez. 3
să cravașéze; ger. cravașấndcravașa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRAVAȘÁ, cravașéz, vb. I.
Tranz. A lovi, a biciui cu cravașa. — Din
fr. cravacher.